Cloud - tehnologii emergente

O confirmare că tehnologia Blockchain se va dezvolta pe viitor este faptul ca nume  precum Amazon,  Microsoft si Google au investit în acest domeniu si oferă clienților “Blockchain as a Service”, bineînțeles fiecare cu particularitățile lui.

Ok, dar care este domeniul de aplicabilitate al Blockchain-ului?

În primul rând, ariile din industrie unde este nevoie de un intermediar de încredere ce stochează, validează și reconciliază tranzacții, fără să aducă plusvaloare tranzacției. Un alt domeniu este “Supply Chain Management”, unde cea mai mare problemă este lipsa de transparență. Nu în ultimul rând “Sănătatea”, unde în momentul de față datele despre pacient sunt stocate în diverse instituții ce nu pot comunica (nu transparent și intuitiv cel puțin), salvate în formate și standarde diferite și de multe ori fără un backup.

Toate aceste impedimente pot fi depașite prin adoptarea tehnologiei Blockchain și implicit al beneficiilor enumerate anterior.

Inteligența Artificială

Am acoperit acest topic într-un blog post separat, pe care vă recomand să-l parcurgeți.

RPA (Robotic Process Automation) – este un proces de automatizare al operațiunilor de business repetitive, făcute de oameni. Spre deosebire de automatizarea clasică, bazată pe API-uri si software development, sistemele de tip RPA se bazează pe o listă de acțiuni, creată urmărind ce face utilizatorul în GUI (graphical user interface), cu scopul de a replica aceste acțiuni și de a le face mai repede, fără pauze și eliminand „greșeala umană” complet din ecuație.

Majoritatea job-urilor sunt compuse dintr-o multitudine de activități, de cele mai multe ori interdependente. Dacă vom putea automatiza măcar o parte, acest lucru va duce, per total, la un randament mai bun și ne va oferi mai mult timp (cea mai importantă resursa dpmdv), pe care il putem investi in alte direcții.

Dacă ne uitam în trecut, vom vedea că exista multiple exemple unde introducerea automatizărilor a dus la o creștere a locurilor de muncă din acel domeniu, contrar așteptărilor. Graficul de mai jos arată corelația dintre numărul de ATM-uri introduse (ce automatizau multe dintre activitățile făcute de angajații băncilor) și numărul de casieri bancari angajați.

https://www.aei.org/publication/what-atms-bank-tellers-rise-robots-and-jobs/

Fog Computing – a apărut ca o consecință a evoluțiilor din domeniul IoT (Internet of Things) și al „problemei” actuale cu care ne confruntăm, ce poartă numele de Big Data. Atât numărul device-urilor folosite, cât și cel al datelor pe care acestea le genereaza este într-o creștere exponențială, iar scopul este să poți interpreta aceste date rapid, să extragi informațiile de interes și să implementezi acțiuni pe baza acestora.

Prin intermediul Fog Computing-ului, inteligența si puterea de procesare pot fi aduse acolo unde datele origineaza. Cloud-ul, deși ne pune extrem de ușor la dispoziție putere de procesare, stocare si rețelistică, nu este o solutie viabilă pentru a analiza datele generate de device-uri si interacțiuni ce se situează departe de un Cloud public centralizat sau un Datacenter. Micșorând această distanță cât de mult posibil, eliminăm latența de procesare a datelor – gandiți-vă la un senzor care genereaza un numar mare de date. Dacă aceste date trebuie trimise de-a lungul unei rețele până la o entitate care le poate analiza și stoca, va dura mult mai mult decat daca le stocăm și le analizăm undeva aproape de sursă, la marginea perimetrului (Edge Computing).

https://www.winsystems.com/cloud-fog-and-edge-computing-whats-the-difference/

Dacă luăm în considerare estimările referitoare la adopția de Cloud (împărțit în IaaS, PaaS si SaaS) și anume o creștere continuă a acesteia, nu ne rămâne decât să aprofundăm acest topic și conceptele, serviciile și metologiile pe care le întâlnim atunci când vorbim despre Cloud.